Sfinții Constantin și Elena, o sărbătoare cu istorie

Credincioșii ortodocși  îi serbează, astăzi , pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena, datorită cărora creştinismul a devenit religie permisă, jertfele sângeroase au fost interzise şi duminica a fost stabilită zi de odihnă în Imperiul Roman, perioada în care au domnit fiind cunoscută ca “Epoca de Aur”.

În ziua de 21 mai, în calendarul popular  este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constandinu Puilor sau Constantin Graur. Se crede că în această zi, păsările îşi  învaţă  puii să zboare. În această zi, era interzis să se muncească iar, prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constandinu Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul. În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia. Pentru apărarea de forţele malefice, ţăranii stăteau în jurul unui foc. Prin fumul de la acest foc erau trecute şi oile, ca să fie ferite de pe timpul cât vor sta singure, la stână.

Femeile își  stropesc gospodăriile cu aghiasmă și aprind tămâie pentru a alunga duhurile rele și necurate.Pentru voia bună în familie, trebuie să punem în casă cel puțin trei fire de bujori îmbobociți.De asemenea, pentru sănătate, cineva din familie ar fi bine să ducă la biserică trei bujori, flori de lămâiță, pâine și dulciuri, preparate în casă.